Cercetare

Antreprenoriatul şi economia

Rezumat:
Importanţa analizei spiritului antreprenorial a fost mereu subliniată în diverse studii sau curente economice, depinzând de accentul care se punea pe proprietatea privată în opoziţie cu cea publică sau pe iniţiativa privată în opoziţie cu intervenţionismul statal. În studiul meu îmi propun o analiză a conceptului de antreprenor în relaţie cu manager sau lider, prin prisma abilităţilor şi motivaţiilor acestuia şi încercând să identific acest spirit antreprenorial în rândul studenţilor de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca.
Studierea conceptului de antreprenoriat, în general, este importantă pentru că în România 90% dintre afacerile existente sunt IMM-uri, astfel se poate deduce că acestea sunt baza economiei noastre. Înainte de integrarea României în Uniunea Europeană se afirma că cel puţin 50% dintre aceste IMM vor dispărea pentru că nu vor putea face faţă condiţiilor impuse de UE privind standardizarea procesului de producţie sau respectarea standardelor de calitate europene. Totuşi falimente în lanţ nu au existat. Care este explicaţia? Poate fi aceasta găsită în calităţile manageriale ale diferiţilor întreprinzători români? În motivaţia acestora pentru succes? În intervenţia Guvernului pentru sprijinul IMM-urilor?
Există diferite mentalităţi privind antreprenorii din România şi anume că aceştia sunt fie îmbogăţiţi peste noapte, fie obţin capital pentru a-şi înfiinţa sau dezvolta afacerea într-un mod ilicit. Antreprenorii, şi poate în general oamenii de afaceri, sunt consideraţi la modul peiorativ „afacerişti”, adică nişte oameni care învârt lucrurile astfel încât să le iasă profit cu orice preţ. O altă preconcepţie este aceea că antreprenorii care au în general succes sunt aceia care nu au prea multe studii sau educaţie economică. De unde vin aceste mentalităţi şi dacă sunt ele în schimbare, voi încerca să subliniez în această lucrare.
O altă chestiune importantă este aceea a tinerilor antreprenori (în sensul vârstei) ori, mai degrabă, a viitorilor antreprenori. Sunt tinerii de astăzi interesaţi de antreprenoriat? În special studenţii, adică cei care au studii superioare şi mai ales cei cu studii economice? Vor avea aceştia influenţă asupra creşterii economice a României?

Concluzii:
Se observă că încă mai persistă o mentalitate de „afacerişti” în privinţa antreprenorilor, dar considerăm că această tendinţă este în scădere, pentru că tot mai mulţi antreprenori au studii superioare [Global Entrepreneurship Monitor, 2007 Executive Report, London Business School, 2008, România]
Spiritul antreprenorial este cel care poate să facă economia României să funcţioneze mai bine, datorită adaptabilităţii acestora la diferitele conjuncturi economice. Cel puţin din analiza chestionarului aplicat pe studenţii de la FSEGA, Cluj-Napoca se poate afirma că există motivaţie intrinsecă pentru a demara o afacere, dar este nevoie şi de sprijin din partea altor instituţii, precum universităţi, dar mai ales Guvern.
Considerăm că România este o ţară cu potenţial antreprenorial mare, atât din punctul de vedere al forţei de muncă bine pregătite şi competente, cât mai ales din posibilităţile referitoare la domeniile de activitate ale afacerilor, adică România este o ţară înzestrată cu resurse materiale, dar mai ales având toate formele de relief se pot desfăşura multe activităţi fie pe servicii, fie în producţie.
Sprijinul Guvernului ar trebui să se concentreze atât pe firmele care sunt profitabile, cu scopul de a maximiza beneficiile, dar şi în privinţa studenţilor, însă mai mult decât prin scutirea de unele taxe la înfiinţare. Ar trebui avută în vedere o măsură care să scutească cea firmă de toate taxele şi impozitele în primii doi ani dacă firma ar reinvesti profitul. De asemenea ar trebui organizate mai multe incubatoare de afaceri.

————————————————————-

Comunicarea – funcţie managerială în Managementul prin Proiecte

Abstract:
The focus of this paper is to bring into light the role of communication in project management. The work has two big parts, first one contains details about project management and communication, the connections between them, while the second part refers to communication role in the process of managing projects.
This paper also contains a study case, a summer school project of a student organization. The work method is observation.
Reagan said: “I won a nickname: ‘The Great Communicator.’ But I never thought it was my style or the words I used that made a difference. It was the content. I wasn’t a great communicator, but I communicated great things.” Instead of conclusions, this words suggest the role of communication.
Key word: project management, project manager, communication types, communication process

Perspective:
Considerăm că Managementul prin Proiecte poate fi o metodă foarte eficientă de conducere, pentru că asigură concentrarea resurselor într-o singură direcţie, verificarea consumului acestora şi motivaţia consumului pot fi uşor de evaluat.
Comunicarea eficientă asigură fluxuri informaţionale corecte, accesul la informare, opinii şi decizii clare în Managementul prin Proiecte.
Multe dintre companiile actuale au trecut de la Managementul prin Obiective la Managementul prin Proiecte care este mai focalizat pe probleme şi oportunităţi, dar care înglobează şi obiectivele firmei.
Prima funcţie a managementului ar trebui considerată comunicarea, pentru că ea stă la baza tuturor activităţilor şi a celorlalte funcţii. Întâi se comunică şi apoi se planifică, iar la finalul procesului de comunicare şi de conducere, se evaluează proiectul şi se comunică rezultatele. Aşadar, orice proces, orice metodă de management începe şi se sfârşeşte prin a comunica.

————————————————————

Lider sau manager

Rezumat:
Manager sau lider? Diferenţierea celor doi termeni este o problemă destul de spinoasă.
Majoritatea autorilor au tendinţa de a trata liderul ca pe o persoană total diferită de manager, dându-i liderului valenţe mistice.
Pe de altă parte, teoria managementului, prin intermediul clasificării activităţilor manageriale, consideră că leadershipul este una dintre acestea.
Studierea impactului celor două concepte în România a subliniat faptul că abilităţile de lideri sunt destul de slab dezvoltate. Studiile nu înlătură dezbaterile asupra termenilor ca atare, considerând că principalele deficienţe sunt în ceea ce priveşte orientarea managerilor către oameni pentru atingerea obiectivelor.
Divergenţele în opinii nu fac decât să scoată în evidenţă faptul că pentru un conducător eficient atât spiritul de lider, cât şi abilităţile de manager sunt foarte importante. Deşi considerate diferite, sunt mai degrabă complementare.

Concluzii:
Încercarea de a studia managementul sau leadershipul în România se izbeşte înainte de toate de perioada comunistă, care a generat o adevărată stagnare a popularizării acestor concepte. Studiul amintit este elocvent în acest sens. Starea managementului actual în România şi a leadershipului în particular este destul de precară, deşi se sugerează o notă de optimism referitoare la viitor.
Leadershipul trebuie să vină de la sine. Nu ne putem aştepta ca odată cu dezvoltarea cunoaştinţelor şi răspândirea conceptului să “crească” lideri de la sine. Handicapul pe care ni l-a lăsat istoria trebuie să reprezinte mai degrabă un imbold pentru specialiştii din domeniu.

————————————————————-

Creşterea economică din perspectiva ISD, ca factor de influenţă

Preambul:
Creşterea economică este un domeniu în dezvoltare din punct de vedere al cercetării ştiinţifice. Există numeroase studii relevante pe această temă, dar multe dintre studiile trecute vin fiecare în negarea uneia anterioare sau cel puţin în completarea acesteia, ceea ce relevă faptul că mai este loc de cercetare în acest domeniu, mai ales că lumea este într-o continuă schimbare.
Încercarea de a da o definiţie acestui concept este, poate, uşoară la prima vedere sau, poate cel mai greu este să se atingă din punct de vedere practic acest concept economic.
După cum îi spune şi numele creşterea economică se poate defini ca o evoluţie pozitivă, ca o acumulare de bogăţie, ca o bunăstare, iar unii autori egalează din punct de vedere conceptual aceste termen cu cel de dezvoltare economică.
Cercetarea acestui domeniu nu poate fi făcută fără studierea şi a altor concepte care influenţează creşterea economică; concepte precum: investiţii, ISD, comerţ exterior, rata şomajului, deficit de cont curent, inflaţie etc.. Iar astăzi, considerăm că un studiu reprezentativ asupra creşterii nu poate fi facut fără o analiză a aspectelor ce ţin de capitalul uman – educaţie, repartizarea de profesii, speranţa de viaţă, aspecte culturale etc.
Obiectul acestui studiu va fi influenţa investiţiilor străine directe asupra creşterii economice. Considerăm ISD ca o primă influenţă a creşterii economice, din punctul de vedere că ISD are influenţă asupra mai multor factori precum: rata şomajului, Deficitul de Cont Curent – contribuţii la Bugetul Statului prin impozite şi taxe, Balanţa de Plăţi Externe, Balanţa Comercială, deci influenţează şi comerţul exterior, nivelul de educaţie ( prin training-uri, cursuri de recalificare, învăţare continuă ), progresul tehnologic – know-how, infrastructură.

Concluzii:
România este nevoită să îşi păstreze, cel puţin, ritmul de creştere al PIB, pentru a avea o creştere pe termen lung.
Investiţiile străine directe vor constitui întotdeauna o sursă de finanţare a Deficitului Bugetar, prin aportul la Bugetul Statului, rezultat din taxele şi impozitele percepute. Pe lângă influenţa asupra Bugetului Statului, investiţiile îşi păstrează influenţa asupra catergoriilor de resurse care intră în componenţa PIB-ului. Astfel, investiţiile intră în mod indirect în componenţa PIB-ului, dar între acestea două există o relaţie direct proporţională.

————————————————————-

DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI CRIZA MONDIALĂ

Abstract:
The crisis we are facing today is actually a double crisis: economically and ecologically. The main reason we get here is the belief that more things mean more happiness. We buy more products and services than actually need, because in the Media there are commercials that tell us “Buy now, pay later”. We use irrationally the natural resources and we waste more than we can afford. “We abuse land because we regard it as a commodity belonging to us. When we see land as a community to which we belong, we may begin to use it with love and respect” [Aldo Leopold, A Sand County Almanac] is the appropriate quote for this idea.
Economic system will collapse as a consequence for human beings greediness. We can` t ignore the fact that the eco-system is the basis for economy. Economy depends on natural resources in order to satisfy human needs. The economy needs more money and for that it uses natural resources. And there are limits…
The link between development and ecology is the interdependence between them. Development will use more resources, and ecology needs more protection and less used resources. This interdependence rise apparently a contradiction.
Today are a lots of eco-campaigns, but the result is not getting anywhere. We do not have a vision and a perspective for the future. Of curse, all these are needed, but not sufficient. We need to go further – we have to imagine a future were we can have anything we want in balance with the environment.
At this moment of time is imperative to build a new economy based on a common approach between ecology, sustainability and growth. The future will be gain by eco-economy!

Concluzii:
În opinia noastră conceptul de dezvoltare durabilă este mai degrabă unul legat de politică şi de politici economice, deşi şi teoria economică a început să-l abordeze. Este un concept legat de politică pentru că se stabilesc priorităţi ale partidelor care iau în calcul dezvoltarea durabilă a diferitelor regiuni, stabilesc bugete în funcţie de aceste programe. Şi în România există o Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă Orizonturi 2013 – 2020 – 2030 în care se face o analiză a realităţilor economico-sociale actuale şi a dezideratelor pe termen lung.
Cauzele apariţiei acestui concept trebuie căutate în evoluţia sistemului monetar şi a societăţii de consum. Astfel, s-a conştientizat că lumea este într-o continuă creştere, nevoile lor, de asemenea, dar resursele pamântului sunt în scădere.
Cercetătorii, dar şi politicienii şi-au dat seama că există o strânsă legatură între mediu şi economie. Mediul înconjurător este suportul pentru toate activităţile umane, astfel că degradarea lui duce la o perturbare a desfăşurării activităţilor umane, implicit a dezvoltării economice. Astfel, că este necesar a se stabili politici pentru a prevenii degradarea mediului, dar într-o direcţie care să permită dezvoltarea continuă a activităţilor umane.
Pentru a aplica cu adevărat acest concept este nevoie ca pe lângă strategiile în această direcţie a ţărilor dezvoltate să existe şi strategii comune ale acestora pentru a ajuta şi statele în curs de dezvoltare, de la care provin în general cele mai multe emisii nocive. Atâta vreme cât nu va exista un efect de sinergie a politicilor tuturor ţărilor în sensul dezvoltării durabile, a ţinerii cont de mediu, va fi mai greu de realizat acest deziderat.
De asemenea, este nevoie ca să se investească în programe de cercetare într-o colaborare sau parteneriat între mai multe ţări, iar rezultatele să fie puse în comun spre folosul lumii întregi. Din păcate acest fapt este viciat de dorinţa de monopol a fiecărei naţiuni în privinţa anumitor tipuri noi de resurse şi de către orgoliile conducătorilor acestora.
Criza economică actuală este o consecinţă a lăcomiei atât a producătorilor, cât şi a consumatorilor, la fel ca şi situaţia în care se găseşte mediul înconjurător. Criza economică creează şomeri, sărăcie, iar mediul privează omenirea de anumite condiţii cu care era obişnuită, dar care acum chiar atacă supravieţuirea populaţiei globului. Este absolut necesară stabilirea unor politici comune între ţări privind soluţii de ieşire din criză care să vizeze dezvoltarea durabilă.
În concluzie, trebuie să se ia în calcul de către marile puteri că este nevoie de a sprijini dezvoltarea accelerată a ţărilor în curs de dezvoltare şi de a investi cât mai mult în cercetare şi dezvoltare spre a găşi noi forme de energie şi alte resurse care să nu afecteze foarte mult mediul înconjurător.

Advertisements