elan înfrânt
Iubirea noastră pare un licar în bezna unei nopţi geroase…
Nu schimbă lumea în care trăim, dar ne dă puterea de a merge înainte atâta timp cât acel licar e aprins, e viu. În momentul în care iubirea nu mai există în adancul nostru, atunci am murit noi pentru noi înşine. Iar astfel, încetăm să mai existam şi pentru ceilalţi.
adevar graiesti tu copile frumos
multumesc frumos, draga Beri!
Dar pentru aceasta, trebuie sa ne inghete gandul, ca niste coarne de elan prinse in gheata.