Duminica seara
Am zis sa-mi fac un obicei din a scrie pe blog, mai ales din dorinta de autodisciplina si de a gandi altfel decat ca in rutina zilnica.
Astazi, insa simt ca nu am idei geniale, ca nu e nimic interesant in jurul meu, ca nimic nu merita scris, ca nu merita sa ma gandesc la nimic. Adevarul e ca prea mult gandesc, prea mult analizez, prea multe decizii trebuie sa iau.
Lasand la o parte lipsa de inspiratie, ma bucur ca zilele trecute am invatat si am reusit sa aplic o lectie importanta de viata: sa ma implic in activitati care ma incarca de energie si sa nu mai fac lucruri care ma sleiesc de puteri. Am avut puterea sa renunt la o functie pe care o aveam intr-o organizatie pentru ca simteam ca nu pot sa mai fac lucrurile bine, ca prea ma risipeam intr-o o mie de parti si mai ales ca nu mai aveam unde sa avansez sau sa ma dezvolt. Cred ca a fost un act de curaj si de deminitate. Insa nu am aplicat tot ce am invatat, mai am de reanalizat ce se intampla cu mine ca sa pot sa-mi prioritizez lucurile si sa ma ocup de ceea ce imi ofera satisfactie cu adevarat.
Imi dau seama ca e greu sa iau unele decizii sau sa vad unele lucruri, cred ca pentru multi e asa. Facem o gramada de lucruei toata ziua, suntem ca niste roboti, dar ne gandim foarte putin la lucrurile care chiar conteaza pentru noi si in care merita sa investim din viata noastra.
Am invatat altadata ca banii se recupereaza, dar timpul pierdut nu.